De ce majoritatea oamenilor rămân blocați într-o „zonă de confort” chiar și cu un venit scăzut? Răspunsul se află în mecanismele de bază ale psihicului nostru. Cercetări în domeniu economia comportamentală arată că creierul uman este programat să reacționeze la pierderi potențiale mult mai acut decât la câștiguri posibile.
Moștenirea evolutivă și instinctul de supraviețuire
În centrul fricii de sărăcie se află instinctul de autoconservare. Pentru strămoșii noștri, pierderea de resurse însemna o amenințare directă la adresa vieții, în timp ce un exces de bunuri era doar un bonus plăcut. Astăzi nu ne temem de animalele sălbatice, dar creierul nostru percepe un echilibru scăzut pe hartă ca un semnal de pericol.
-
Aversiunea față de pierdere: un efect psihologic în care durerea de a pierde 1000 de ruble este de două ori mai puternică decât bucuria de a găsi aceeași sumă.
-
Frica de necunoscut: creierul alege sărăcia obișnuită pentru că este previzibilă și sigură din punct de vedere biologic.
-
Excluziunea socială
: sărăcia este adesea asociată cu pierderea statutului, care este interpretată de subconștient ca un exil din „trib”.
Capcana gândirii deficitare
Atunci când o persoană se concentrează constant asupra lipsei, ea dezvoltă o viziune de tunel. Întreaga resursă cognitivă este cheltuită pentru rezolvarea problemelor imediate: cum să faci față salariului sau să plătești facturile. Într-o astfel de stare, creierul este fizic incapabil să se angajeze în planificarea pe termen lung sau căutarea de noi oportunități de a câștiga bani. Dorința de bunăstare necesită energie creativă și dorința de a-și asuma riscuri, însă aceste funcții sunt dezactivate atunci când centrul fricii este activ. amigdala.
Memoria genetică și atitudinile culturale
Teama de sărăcie este adesea transmisă din generație în generație. Atitudinile părinților conform cărora „banii sunt un pericol” sau „ar trebui să economisești pentru zile negre” creează o barieră psihologică puternică. În loc să lupte pentru libertatea financiară, oamenii caută în mod subconștient modalități de a economisi puținul pe care îl au. Plafon financiar nu este adesea o lipsă de competențe, ci o reacție de apărare a psihicului împotriva amenințărilor imaginare asociate cu banii mulți.
Dorința de bogăție este de obicei abstractă, în timp ce teama de sărăcie este cât se poate de concretă și tangibilă din punct de vedere fizic. Schimbarea accentului necesită o muncă conștientă cu credințe și extinderea treptată a zonei de responsabilitate financiară. Echilibrul dintre prudență și asumarea sănătoasă a riscurilor determină capacitatea unei persoane de a depăși limitările obișnuite.
Învingerea fricii de penurie începe cu conștientizarea faptului că securitatea nu constă în tezaurizare, ci în capacitatea de a crea valoare.
